Animale, pesti si momeli

Salut-pentru inceput am sa va arat tipuri de pesti intalniti la noi.Cel mai mare peste nu depaseste 1.5 kg .Folosim ace mici- 6 -10 cu undite mici facute din bat de alun sau cateodata lansete sau bete simple din fibra de sticla , conditia ..sa nu depaseasca 2.5m in unele locuri chiar 1.5 m.Noua ne trebuie momeala pentru  :
-PORCUSOR

Denumirea stiintifica : Gobio gobio
Familia : Cyprinidae
Denumiri populare : porcusor, porcoi
Exista mai multe subspecii de porcusor, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus, Gobio f 545y2415f luviatilis, cu diferente vizibile doar la o analiza stiintifica.

Este unul dintre pestii copilariei mele, prin anii '80 prinzând si pâna la 1 kg de porcusori pe râul Buzau, în zona de câmpie a acestuia. În mare parte datorita lui am prins "microbul" pescuitului, fapt pentru care îi sunt extrem de recunoscator.

Raspândire

Se întâlneste mai ales în râurile lente din zona de ses, în Dunarea si mai putin în lacuri.

Descriere

Se aseamana cu mreana, în parte si datorita celor doua mustati groase si scurte de-o parte si de alta a gurii. Mreana are însa patru mustati, asadar este usor de identificat daca ati prins o mreana mica sau un porcusor. Dimensiunea maxima este de 15 cm, cea normala de 10 cm, la care se si atinge maturitatea sexuala. Durata de viata este de aproximativ 3 ani.

Mod de viata

Traieste în mici cârduri, de 10-20 de exemplare, în apropierea locului în care s-a nascut. Se hraneste pe fundul apei, cautând în substrat asemenea crapului, gura subterminala si mustatile fiind o dovada în acest sens.

Înmultire

Se reproduce între lunile aprilie si iulie. Femela depune 800-3000 icre în mici gramajoare care eclozeaza dupa 10-15 zile în functie de temperatura. Pestisorii se mentin în imediata vecinatate a locului de reproductie, hranindu-se îndeosebi cu zooplancton.

Pescuit

Nu face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, si nici a unui pescuit sportiv în particular. Îl prindem de obicei întâmplator, când pescuim pe fundul apei la caras, platica, rosioara cu râme sau viermusi. Acolo unde porcusorii sunt mai numerosi putem folosi o linie de 0,10 cu o pluta mica, cu portanta de 0,10 - 1 gram. Ca momeala râmele mici de gunoi dau cele mai bune rezultate.

Gastronomie

Desi mic, porcusorul are o carne foarte gustoasa. 20-30 de porcusori fripti pe o plita, alaturi de o mamaliga aburind fac deliciul oricarei mese.

 -MREANA 

 

Mreana Barbus Barbus

Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Cypriniformes; Familia: Cyprinidae.

Denumire in engleza: Barbel
Denumiri populare: Mreana, Breana, Umbreana, Cataveica.

Dimensiuni: In general masoara intre 30-50 cm si 500-800g dar poate creste peste 14 kg. In Dunare se prindeau, candva, frecvent exemplare peste 5-7 kg.

Raspandire: Se gaseste in mai toata Europa de Vest, Centrala si Estica, mai putin in Europa de Nord. In Italia, Spania si Portugalia s-a stabilit ca traiesc subspecii diferite de mreana.
In Romania poate fi intalnita in mai toate apele de ses si deal iar uneori se poate intalni si in Dunare. Din cauza situatiei precare a ecologiei raurilor noastre populatia de mreana nu este foarte dezvoltata, prinzandu-se exemplare mici si rare.

Descriere: Corpul este alungit, solzii mici, botul lung cu buza carnoase marginit de 4 mustati. Coloratia este verde maslinie spre negru pe spate, flancuri argintii - maronii iar burta alb - galbuie. Poate prezenta mici pete negre pe corp si pe inotatoare. Marginile inotatoarelor pectorale, ventrale si dorsale sunt rosiatice.

Biologie: Mai pretentioasa decat alte ciprinide, mreana prefera rauri curate, oxigenate, cu gropi si fund pietros - nisipos. Solitara si nocturna, se hraneste cu larve, viermi, crustacee, moluste si detritius vegetal.
Reproducerea are loc in mai-iunie cand masculii poarta pe cap butonii de imperechere, niste mici excrescente albe, uneori aparandu-le si mici dungi verticale pe corp. In aceasta perioada mrenele se aduna in grupuri mai mari si migreaza catre portiunile superioare ale raurilor. Femelele vor fi mereu in frunte urmate indeaproape de masculi. Cand intalnesc zone de pietroase, cu curent mai slab femelele depun circa 3000-8000 d eicre fecundate imediat de masculi. Pe durata calatoriei de depunere mrenele nu se hranesc. Iarna se aduna in grupuri mici, in zonele mai adanci ale raurilorsi se adapostesc sub pietre, nuse hranesc si intra intr-un fel de hibernare.
Mreana creste foarte incet, la 1 an masoara 7 cm, la 2 ani 14 cm, la 4 ani 27 cm iar la 8 ani abia ajunge la 48 cm.
Atentie!!!: Icrele de mreana sunt toxice, pot provoca indigestii severe.

Pescuitul mrenei nu este foarte popular la noi in tara desi in alte parti este la mare pret. Probabil lipsa de informare asupra cestui peste si populatia redusa de mrene din apele noastre sa fie de vina. Oare?

-CLEANUL 

Seamana destul de mult cu crapul,ca forma a corpului,la prima privire. Se deosebeste dintr-o data,privind mai atent,prin solzii lui mai mici ,mai albi,tiviti pe margine cu o dunga formata din puncte pronuntate de culoare neagra -cafenie. Are capul mare si gura asezata in varful botului. Colturile gurii ii ajung dincolo de marginea ochiului.Ceea ce-l mai deosebeste de crap este aripioara dorsala mult mai mica decat a crapului si chiar mai mica decat anala. Ochiul este galben - argintiu.Coloratia corpului difera. Obisnuit,corpul este alb-argintiu metalic pe laturi,cu nuante verzui-maslinii pe spinare. Aripioarele pectorale,abdominale si anala de culoare portocalie-rosiatica.   
    DENUMIRI POPULARE: clean, clean vanat, clean alb, oachis, porcul apelor.
    DENUMIREA STIINTIFICA:leuciscus cephalus.
    FAMILIA: ciprinide.
    DIMENSIUNI: lungimea obisnuita 25-30 cm,exceptionala 50-80 cm;greutatea obisnuita 250-500g,exceptionala 2-4 kg.
    CARACTERE DE RECUNOASTERE:

    PESCUITUL CLEANULUI: iata un peste frumos,care poate fi pescuit cu naluci,in multe din apele noastre curgatoare,incepand din zona lipanului si pana jos in vale,in regiunile de ses. Desi carnea sa este departe de a se apropia  ca gust de cea a pastravului, totusi sfiala lui bine cunoscuta,darzenia cu care se apara cand e agatat si posibilitatea de a-l pescui in mai tot timpul anului,au facut din clean obiectul unui pescuit cautat,foarte atragator si care cere multa pricepere atat in pescuitul pipait,in cel cu musca artificiala,cat si in acel cu naluci.

    Il vom gasi,dupa cum am mai spus,in apele curgatoare,mai dens fiind in cele de la poalele muntilor si pana in regiunea colinelor,inclusiv.Il vom cauta in locuri cu adancime mijlocie de 0.50-1 m. Este mai temator decat pastravul si cu drept cuvant pescarii nostri spun ca are cate un ochi pe fiecare solz. Cel mai mic zgomot,o plescaiala mai pronuntata a lingurii,orice eveniment neobisnuit ce se petrece in jurul sau,il fac banuitor si-l pun pe fuga. Din acest fapt rezulta folosirea la acest pescuit a nalucilor foarte usoare.

    Pentru pescuitul lui nu avem nevoie de o echipare grea. Vom prefera o undita cu fir de 0,24mm.
    Naluca cea mai curenta este rotativa pe ax cu paleta mica ,cam de marimea unghiei degetului cel mic si cat mai putin plumbata. Cleanul este un peste care se hraneste mai mult la suprafata apei, in special in perioadele calduroase, culegand tot neamul de ganganii ce cad pe luciul apei: cosasi, greieri, carabusi etc.,ceea ce ne va determina sa-l pescuim si noi la suprafata,fie cu linguri usoare,cu linguri-musca,sau cu insecte naturale.
Tehnica,o vom adapta "caracterului"acestui peste mancacios, subtil, curios si foarte neincrezator. Asta inseamna:aruncari mai lungi,spre a iesi din unghiul sau de vedere,obtinerea caderilor discrete ale nalucii si preciziei in aprecierea locului unde trebuie sa lansam.

    De multe ori,vara,cand umbla in carduri,ii vedem muscarind sub o streasina de salcii.Aruncand naluca oricat de discret in mijlocul lor,ii alungam pe toti.Reactiile cleanului fata de naluci variaza  mult dupa sezon si regiuni.Asa de pilda,in apele calme sau domoale, cleanul urmareste lingura dar nu o ataca;in cele mai vioaie devine mai activ,mai cu seama vara cand se hraneste la suprafata; in apele cu curenti mai repezi atacul lui va fi mult mai frecvent.
Aruncarile pot fi facute in toate sensurile apei,cele inspre amonte fiind insa,in cazul nostru mai favorabile. Vom avea grija sa exploaram cu nalucatoate locurile stiute de noi,in special cele de langa maluri,sub umbra salciilor,pe langa obstacole,langa picioarele podurilor etc.Toamna cand apa este clara si mai scazuta decat in restul anului,vom folosii linguri de culoare inchisa;in restul sezonului cele alamii sunt de preferat cele argintii.
   
Cu insecte naturale putem face un pescuit foarte frumos vara.Este un pescuit de suprafata,pe care putini pescari il practica la noi.Sistemul este urmatorul:de o bila de dimensiunea cea mai mica,prinsa la capatul firului,atasam ,cam la 80-100 cm de ea,o struna(saltatoare)de 20 cm lungime,armata cu un carlig mijlociu nr.6, in care agatam dupa sezon, una din insectele preferate: carabus,mai tarziu greier,lacuste etc. Este de la sine inteles ca fragilitatea in carlig a acestor insecte ne va impune aruncari scurte si ne bruscate.
    Muscatura cleanului la naluca este foarte brutala,lasand impresia unui peste mare. Raspunsul pescarului va fi prompt dar fara bruscari,dat fiind gura slaba a cleanului.  Pescuind cu momeala naturala,inteparea nu e un act greu de realizat.
    Apararea sa este darza,mai cu seama cand pestele are o talie mai mare,dand pescarului satisfactia ca-si poate manifesta abilitatea unui drill de finete.Cleanul insa oboseste curand si atunci il vom aduce cat mai repede la mal.Minciocul ,daca avem ,ca pentru pastrav, este cu atat mai necesar in apele in care avem de a face cu cleni mari.
Fir intins! si visati la "MAREA CAPTURA".

-CARASUL

Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut și răspândit pește de apă dulce din România. El face parte din clasa Actinopterygii, ordinul Cypriniformes, familia Cyprinidae. Carasul este originar din Asia de Nord, de unde s-a răspândit în toată China ca pește ornamental, iar mai apoi în întreaga lume. Dimensiunile obișnuite ale carasului sunt de 10-15 cm, iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame, la 1,5-2 kg, în mod excepțional.

Caracteristici generale

• Colorația solzilor lui depinde de apa în care trăiește. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagră, în apele bogate în vegetație bate spre verde, iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Forma capului este asemănătoare cu cea a crapului, lipsindu-i însă mustățile, iar forma gurii este obtuză, cu buze subțiri.

• Carasul poate trăi în ape foarte sărace în oxigen, între niște limite ale PH-ului, pe care puțini pești le suportă. Este un pește care rezistă și scos din apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit într-o cârpă udă, deoarece nu i se usucă solzii. Se hrănește cu larve, crustacee, vegetație, moluște, icre etc.

• Reproducerea se realizează primăvara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. Depunerea icrelor durează până la sfârșitul verii. La această specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, deoarece masculii, după această perioadă suferă de fenomenul numit ginogeneză, adică transformarea lor în femele.

SI mai sunt cateva specii cu denumiri locale cum ar fi: cutitoaia-un peste care inteapa cu botul, mic, cu corpul tubular si lunguiet
-crap chinezesc-un peste care te enerveaza ca trage tot in acelasi timp nu trage-practic isi bate joc de tine-este un peste f. frumos, seamana cu cleanul decat ca are solzii negri si botul alungit
-regina un peste rar dar foarte  foarte frumos.solzii lui sunt viu colorati, in culorile curcubeului, nu creste foarte mare maxim 10-15 cm.

Mai avem si alte animale cum ar fi: pasari de apa, broaste, broaste testoase, serpi pana si sobolani de apa.

  In fine , momelile folosite aici sunt-

-RAMA aici
-Lacusta aici

Cateodata mai folosim si greieri, gandaci de colorado, coropisnite, viermi, nimfe de la albina.dar aceste momeli nu prea au noroc ca rama sau lacusta.La rama trage cel mai bine porcusorul, insa la lacusta, greieri si gandaci de colorado trage cleanul.dd la viermi si nimfe de albina trage orice.Carasul se prinde cel mai bine la rama, insa este foarte rar.Apele de aici nu sunt in totalitate curate insa  vreau sa facem un plan de ecologizare, poate asa se vor inmultii pestii mai repede.